Pe munte – Recomandatii teoretice[1]: Prevenirea dezhidratarii organismului

Prevenirea dezhidratarii organismului

Munte, apa

Munte, apa

Dezhidratarea organismului, pe munte, apare in stransa legatura cu diversi factori ai mediului ambiant si care tin de activitatea persoanei care se afla in drumetie. Setea, de exemplu, ne spune ca procesul dezhidratarii a inceput deja de ceva vreme (pe cand simtim sete, deja am pierdut undeva la 3% din cantitatea de apa de care avem nevoie in mod normal).

Sunt, in principal, doua directii spre care trebuie sa ne indreptam atentia atunci cand planificam o drumetie si atunci cand suntem pe munte (in drumetia propriu-zisa): consumul de apa si pastrarea echilibrului electrolitilor in organism (sarurile din corp).

Pe cat posibil (cu exceptia unor situatii limita), va trebui sa cautam sa prevenim dezhidratarea organismului propriu. Pentru aceasta, sa luam in considerare urmatoarele:

1. Aclimatizarea – organismul transpira, pierzand apa prin acest proces. Cantitatea de transpiratie este rezultatul mai multor factor si, in acelasi mediu, difera de la om la om chiar. La munte, temperatura oscileaza odata cu altitudinea, dar pot exista fluctuatii bruste de temperatura (datorita schimbarilor rapide in atmosfera – nori, ceata, ploaie, vant etc). Astfel, trebuie sa avem in rucsac haine pe care sa la punem pe noi la nevoie si spatiu suficient pentru a depozita hainele pe care le dam jos. Putem pleca pe vreme rece sau pe vreme calda si situatia sa se schimbe in timpul drumetiei (chiar de mai multe ori). Febra contribuie si ea la dezhidratare, transpiratia excesiva din cauza unor haine alese gresit conduce la pierderea unei cantitati de apa prea mari pe termen scurt. Ocolim problemele cu adaptarea corespunzatoare la conditiile mediului inconjurator. Sugerez imbracamintea in trei straturi, prezentata pe scurt si pe acest blog.

2. Consevarea efortului – avand o imbracaminte adecvata pentru conditiile de mediu si efortul depus la un moment dat, va trebui totusi sa intelegem ca hainele, oricat de bune ar fi, nu pot inlocui intelepciunea. Trebuie sa conservam efortul, in asa fel incat sa nu fim nevoiti sa consumam o cantitate prea mare de apa pentru a cumpani pierderea de lichid prin transpiratie. E gresit sa mergem pe ideea ca luam multa apa (deci bagaj mai greu) pentru a face fata pierderii de apa prin transpiratie, facand un efort mare in deplasare, dar care nu este necesar. Deci, nu conservam apa, ci limitam transpiratia. Cand e foarte cald, hainele se pastreaza pe corp, chiar daca exista tendinta de a le da jos. Luati in considerare si faptul ca, la munte, diferenta dintre temperatura in atmosfera si temperatura resimtita poate sa fie foarte mare.

3. Apa si mancarea – este bine ca intotdeauna cand mancam sa bem si apa (atentie, nu folositi pe munte bauturi energizante, sucuri s.a.m.d., desi se pot folosi fructe). Trebuie evitata mancarea cu continut mare de grasimi si proteine, a caror digestie necesita multa apa. Se compenseaza, daca e cazul, la timp.

4. Rationarea apei – planuirea traseului trebuie sa contina elemente care sa ne ajute in determinarea apei de care avem nevoie (in functie de sursele de apa de pe traseu, de lungimea traseului, de altitudine etc). Cand planuim un traseu de genul Bucura – Vf. Peleaga – Vf. Papusa vom fi mai mereu in pajistea alpina, fara surse de apa. Gentiana – L. Bucura, pe de alta parte, este un traseu „usor” din acest punct de vedere. Luam in considerare capacitatea recipientilor folositi (uneori este important sa folosim recipienti cu capacitate diferita, 2L, 1L, 0,5L, in combinatie). Totusi, apa trebuie bauta sistematic. Chiar daca nu resimtim senzatia de sete. In loc de sticla/bidon se poate folosi rezorvor de apa pentru rucsac (camila).

5. Pastile speciale – trebuie sa vorbim si despre situatiile neprevazute, cand apare diareia sau cand sursele de apa pe care le avem pe traseu nu sunt de incredere. In aceste cazuri, avem nevoie de pastile pentru diareie (care contribuie sever la dezhidratare) si, respectiv, pentru purificarea apei. Anumite pastile favorizeaza dezhidratarea prin efectul negativ pe care-l pot avea asupra reglarii electrolitilor din organism.

6. Saruri si minerale – mai ales seara, dupa incheierea unui traseu, in cazul in care urmeaza un altul a doua zi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s