Echipament la munte[2] – incaltamintea

In primul rand, incaltamintea! La munte mergem.

Bocanci La Sportiva – trekking, 3 sezoane

In ce priveste incaltamintea pentru munte, criteriile sunt mai multe. Exista, asadar, mai multe moduri in care se poate face impartirea aceasta. Pentru simplificare, eu am ales urmatoarea impartire: incaltaminte de 3 sezoane si incaltaminte de iarna. Pentru incaltamintea de 3 sezoane (primavara-vara-toamna) putem avem bocanci pe glezna sau nu, dar si sandale de munte. Sandalele se folosesc pentru odihnirea piciorului, in zona unde se campeaza, in special vara. Incaltamintea sub glezna este recomandata vara, cu greutate mica in spate. Incaltamintea de 3 sezoane propriu-zisa este cea care acopera si glezna, pentru stabilitate si asigura si confort ridicat la deplasari lungi, cu greutate in spate.

Asadar, pentru ture de o zi, in Retezat, avem nevoie de bocanci de 3 sezoane. Putem achizitiona si o pereche de sandale pentru relaxarea piciorului atunci cand nu suntem pe traseu (sau pentru trasee de vara, usoare). Pentru ture de iarna exista bocanci speciali, conceputi pentru zapada.

La bocancii de 3 sezoane sunt importante: talpa, impermeabilitatea, aerisirea, elementele de intaritura. Este bine ca talpa sa fie Vibram, cu membrana Goretex (sau ceva asemanator, care asigura o oarecare impermeabilitate si transpiratie-aerisire) sau, mai bine, eVent sau Epic. Pentru detalii studiati respectivele tehnologii.

Doar in ultimul rand va veti uita la aspect si la forma, cand aveti de ales. Detaliile tehnice primeaza si trebuie intelese corect.

Daca alte articole de imbracaminte pot fi achizitionate si din alta parte, incaltamintea trebuie neaparat sa fie de la producator cu renume (o gasiti la firmele de specialitate).

Odata cu incaltamintea se mai achizitioneaza: solutie de curatare, solutie de tratare si solutie antibacteriala pentru interior. Acestea trebuie sa fie compatibile cu tipurile de membrana si material folosite.

Adiacent, sugerez achizitionarea de: sosete de munte (cu intarituri si tratate antibacterial, special concepute pentru activitati de munte; sunt realizate pentru a fi folosite la anumite temperaturi, specificate pe eticheta) si parazapezi (eu sugerez parazapezile mici, neaparat cu partea de sub bocanc din metal), branturi compatibile, sireturi de rezerva.

Atentionari: echipamentul de munte este tehnic. El trebuie intretinut corespuzator. Este si cazul bocancilor. Folositi doar acele solutii compatibile cu tehnologia si doar acele echipamente adiacente (branturi etc) care se potrivesc si nu strica echipamentul.

Firme: La Sportiva, Salomon, Scarpa etc.

Alte sfaturi: alegeti boncancul la magazin (nu comandati pe net), fiindca marimile difera putin de nevoia reala a piciorului, dupa caz; incercati mai multe marimi de la acelasi bocanc; cand incercati bocancul folositi sosete de tipul celor pe care le veti purta la munte. Piciorul nu trebuie sa fie strans in bocanc, dar nici bocanul nu trebuie sa fie prea mare. Bocancul trebuie incercat cu sireturile legate, facand fandari. Luati in considerare ca la munte nu mergem drept (uneori urcam abrupt, alteori coboram).

Pentru intretinerea bocancului se vor respecta detaliile tehnice specificate pe ambalaj.

——————————————-

[1] http://www.munte.org/?p=18

[2] http://www.transmix.ro/stiati-ca/249-gore-tex-materialul-minune.html

[3] http://blog.mountainbear.ro/know-how/curatarea-spalarea-si-tratarea-echipamentului-informatii-si-recomanadari-generale/

Echipament la munte[1] – generalitati

Ce echipament sa purtam la munte? Inainte sa scriu cateva articole speciale pentru fiecare tip de echipament in parte (incaltaminte, imbracaminte etc), as vrea sa fac unele precizari importante, avand in vedere plaja larga de produse tehnice de pe piata. In acelasi timp, aceste sfaturi sunt si trebuie luate ca din partea unui amator (cu o experienta oarecare) si nu se adreseaza acelor activitati care necesita o pregatire tehnica speciala (alpinism etc).

In primul rand, cateva intrebari care sa ne incadreze cautarea:

1. Pentru ce ai nevoie de echipament? Pentru plimbari, pentru trasee, pentru expeditii (trasee de munte care se continua pe parcursul a cel putin 5-7 zile).

2. Unde vei merge la munte? In diverse tari, in diversi munti e nevoie sau nu de un animit tip de echipament.

3. Cand vei merge la munte? E vorba despre zile alese conform cu realitatea meteo concreta sau e vorba de un concediu planificat mai din timp si pe care nu-l poti schimba.

Iata cateva intrebari care sa ne ajute sa ne clarificam intentiile in ce priveste achizitia de echipament. La acestea le veti adauga pe ale dvs, care vor veni de la sine atunci cand veti incepe sa cercetati. Exista si cateva articole foarte bune pe internet, pe care sa le cititi.

Asadar, sa ne imaginam un exemplu sugestiv: ma intereseaza sa merg la munte vara, la noi in tara, in weekend, sa urc pe varfuri de peste 2000m, sa dorm in cort, indiferent de vremea de afara (evident, nu merg daca e vreme cu ploi abundente, dar nu ma deranjeaza daca nu e doar soara fara pic de nori), pe trasee de munte alese dinainte. Pentru aceasta trebuie sa stiu ca nu am nevoie, de exemplu, de un cort cu un grad de impermeabilitate foarte ridicat (criteriu necesar in tari unde precipitatiile si umiditatea in aer sunt la ordinea zilei) dar nici nu trebuie sa caut ceva foarte ieftin fara sa ma uit la detaliile tehnice. De asemenea, am nevoie de bocanci de munte, nu de sandale (bocanci de 3 sezoane) care sa ma ajute (nu second-hand, neaparat de la un producator specializat pe asa ceva).

De aici rezulta un prim principiu important in definirea cadrului pentru achizitionarea de echipament de munte: scopul determina echipamentul.

Apoi, trebuie sa stim ca echipamentul de munte este compus din anumite articole, pe care trebuie sa le studiem individual si sa achizitionam ceea ce avem nevoie in cunostinta de cauza. Nu ezitati sa intrebati pe cei care cunosc echipamentul (profesionisti in ale muntelui, practicanti care folosesc deja echipament), cercetati, faceti-va temele inainte sa incepeti investitia. Ca nu cumva sa cumparati ceva nefolositor degeaba.

In al treilea rand, echipamentul de munte necesita investitie financiara serioasa. Aceasta e bine sa fie facuta progresiv, dar nu aleatoriu. Nu mergem la munte cu umbrela si in slapi si nici nu cumparam un rucsac bun, pe care sa-l umplem cu mancare, fara sa ne asiguram ca avem, mai intai, incaltarile potrivite.

Alegerea echipamentului se face progresiv, incepand cu cele mai importante articole. Unele articole de munte NU trebuie sa lipseasca niciodata cand mergem la munte (bocancii, pelerina de ploaie, recipientul pentru apa etc). Altele pot fi achizitionate, dar nu trebuie intotdeauna (tricouri, bluze de corp etc) – nu mergem la munte cu tot ce avem! Voi prezenta in cele ce urmeaza cateva articole in care descriu cateva articole de munte, separat, pentru detaliere si clarificare.

Mai trebuie sa stim ca exista producatori specializati si cu traditie in domeniul echipamentului de munte, recomandat fiind sa cumparam echipament realizat de firme de specialitate. Ne putem face o lista cu producatori de valoare, daca ne intereseaza echipament de durata.

Apoi, vom lua in considerare faptul ca exista tehnologii speciale, caracteristice echipamentului de munte (fleece, vibram etc).

Mai bine sa achizitionam echipament mai scump si mai bun, decat mai ieftin si mai prost. Echipamentul din a doua categorie va necesita o inlocuire mai rapida (alti bani) si ne va aduce discomfort in folosire.

Sa nu uitam nici de tipul de activitate pe munte. Eu ma voi referi in cadrul acestui blog in special la trekking.

Branduse, ghiocei, zapada – Saua Iepii

30 Martie 2012. O zi superba, fara pic de nor pe albastrul cerului de primavara. Am primit o invitatie la o mica tura: Baraj Gura Apelor – Saua Iepii. Am descris traseul intr-un articol, anul trecut. Voi trece asadar, la a va prezenta cateva fotografii.

2012

Calcea Calului

Ghiocei

Branduse

Vioreaua

 Ati putea ajuta la identificarea florilor (in afara de ghiocei si branduse)?

Pe munte – Recomandatii teoretice[2]: Noduri de sfoara importante (video)

Inregistrarile video de mai jos sunt in limba engleza. Dar nodurile se pot invata vizualizand aceste prezentari si fara cunoasterea acestei limbi.

Retineti ca suntem inca pe un taram teoretic, chiar daca vizionam aceste exemple realizate in mod practic de cineva. Pentru a vi le insusi corespunzator, ele trebuie invatate efectiv inainte de calatoriile la munte. Asa mergem pregatiti la drum. Se pot invata in gradina, undeva la periferia orasului etc.

Am ales doua videoclipuri (care de fapt si doua parti ale aceleiasi prezentare) din care se pot invata anumite noduri de sfoara speciale (nu complicate) care sa se foloseasca pentru nevoi practice (cum ar fi instalarea unui adapost folosind sfoara/coarda si folie).

Prima parte:

A doua parte:

(via , youtube).

Pe munte – Recomandatii teoretice[1]: Prevenirea dezhidratarii organismului

Prevenirea dezhidratarii organismului

Munte, apa

Munte, apa

Dezhidratarea organismului, pe munte, apare in stransa legatura cu diversi factori ai mediului ambiant si care tin de activitatea persoanei care se afla in drumetie. Setea, de exemplu, ne spune ca procesul dezhidratarii a inceput deja de ceva vreme (pe cand simtim sete, deja am pierdut undeva la 3% din cantitatea de apa de care avem nevoie in mod normal).

Sunt, in principal, doua directii spre care trebuie sa ne indreptam atentia atunci cand planificam o drumetie si atunci cand suntem pe munte (in drumetia propriu-zisa): consumul de apa si pastrarea echilibrului electrolitilor in organism (sarurile din corp).

Pe cat posibil (cu exceptia unor situatii limita), va trebui sa cautam sa prevenim dezhidratarea organismului propriu. Pentru aceasta, sa luam in considerare urmatoarele:

1. Aclimatizarea – organismul transpira, pierzand apa prin acest proces. Cantitatea de transpiratie este rezultatul mai multor factor si, in acelasi mediu, difera de la om la om chiar. La munte, temperatura oscileaza odata cu altitudinea, dar pot exista fluctuatii bruste de temperatura (datorita schimbarilor rapide in atmosfera – nori, ceata, ploaie, vant etc). Astfel, trebuie sa avem in rucsac haine pe care sa la punem pe noi la nevoie si spatiu suficient pentru a depozita hainele pe care le dam jos. Putem pleca pe vreme rece sau pe vreme calda si situatia sa se schimbe in timpul drumetiei (chiar de mai multe ori). Febra contribuie si ea la dezhidratare, transpiratia excesiva din cauza unor haine alese gresit conduce la pierderea unei cantitati de apa prea mari pe termen scurt. Ocolim problemele cu adaptarea corespunzatoare la conditiile mediului inconjurator. Sugerez imbracamintea in trei straturi, prezentata pe scurt si pe acest blog.

2. Consevarea efortului – avand o imbracaminte adecvata pentru conditiile de mediu si efortul depus la un moment dat, va trebui totusi sa intelegem ca hainele, oricat de bune ar fi, nu pot inlocui intelepciunea. Trebuie sa conservam efortul, in asa fel incat sa nu fim nevoiti sa consumam o cantitate prea mare de apa pentru a cumpani pierderea de lichid prin transpiratie. E gresit sa mergem pe ideea ca luam multa apa (deci bagaj mai greu) pentru a face fata pierderii de apa prin transpiratie, facand un efort mare in deplasare, dar care nu este necesar. Deci, nu conservam apa, ci limitam transpiratia. Cand e foarte cald, hainele se pastreaza pe corp, chiar daca exista tendinta de a le da jos. Luati in considerare si faptul ca, la munte, diferenta dintre temperatura in atmosfera si temperatura resimtita poate sa fie foarte mare.

3. Apa si mancarea – este bine ca intotdeauna cand mancam sa bem si apa (atentie, nu folositi pe munte bauturi energizante, sucuri s.a.m.d., desi se pot folosi fructe). Trebuie evitata mancarea cu continut mare de grasimi si proteine, a caror digestie necesita multa apa. Se compenseaza, daca e cazul, la timp.

4. Rationarea apei – planuirea traseului trebuie sa contina elemente care sa ne ajute in determinarea apei de care avem nevoie (in functie de sursele de apa de pe traseu, de lungimea traseului, de altitudine etc). Cand planuim un traseu de genul Bucura – Vf. Peleaga – Vf. Papusa vom fi mai mereu in pajistea alpina, fara surse de apa. Gentiana – L. Bucura, pe de alta parte, este un traseu “usor” din acest punct de vedere. Luam in considerare capacitatea recipientilor folositi (uneori este important sa folosim recipienti cu capacitate diferita, 2L, 1L, 0,5L, in combinatie). Totusi, apa trebuie bauta sistematic. Chiar daca nu resimtim senzatia de sete. In loc de sticla/bidon se poate folosi rezorvor de apa pentru rucsac (camila).

5. Pastile speciale – trebuie sa vorbim si despre situatiile neprevazute, cand apare diareia sau cand sursele de apa pe care le avem pe traseu nu sunt de incredere. In aceste cazuri, avem nevoie de pastile pentru diareie (care contribuie sever la dezhidratare) si, respectiv, pentru purificarea apei. Anumite pastile favorizeaza dezhidratarea prin efectul negativ pe care-l pot avea asupra reglarii electrolitilor din organism.

6. Saruri si minerale – mai ales seara, dupa incheierea unui traseu, in cazul in care urmeaza un altul a doua zi.

Potecile care urca din Gura Apei in Masivul Godeanu

Sub acest titlu as vrea sa ii atentionez pe vizitatorii fara experienta care aleg sa vina in aceasta zona. Din Gura Apei pleaca mai multe poteci spre varfurile Gugu sau Godeanu, interesul pentru Gugu fiind ridicat mai ales in randurile tinerilor care fie citesc legende pe internet cu privire la acest munte, fie se hotarasc pur si simplu sa-l viziteze, mai mult sau mai putin pregatiti. Aceste poteci sunt insa doar carari facute de ciobani, unele dintre ele mai putin umblate si este foarte usor sa te ratacesti plecand la drum neinformat.

Eram Sambata (10.09.2011) pe Lapusnicul Mic, unde raul e traversat de drumul forestier in lucru, intr-o scurta iesire la aer curat, fara intentia de a urca pe vreun traseu de munte. Discutam cu un angajat al PNR care fusese ani buni angajat al Ocolului Silvic din zona si care cunostea in amanunt traseele nemarcate, relieful, denumirile care nu sunt trecute pe hartile obisnuite etc. In tot acest timp un grup de patru tineri urcau cu rucsacii pe raul Lapusnicul Mic ajungand langa noi, putin buimaci si fara sa le vina sa creada ca noi am ajuns acolo pe drum, cu masina chiar…

Cautau o poteca pe care au identificat-o gresit pe o harta sumara a zonei. Asteptau sa gaseasca o poteca marcata si semnalizata. Era undeva pe la 3 dupamasa si ei inca nu au inceput urcarea spre Gugu, unde vroiau sa ajunga. Din ce ne-au spus se credeau in alta parte. Au avut “noroc” cu acel om care avea drum pe o astfel de poteca, pentru a ajunge la o inaugurare, alaturi de alti doi angajati ai PNR, pe care-i astepta.

Sugestia mea este sa va informati cat mai bine cu privire la accesul in Godeanu via carari nemarcate (fara marcaj) si pe cat posibil sa aveti puncte de reper clare cand vreti sa descoperiti urcarea pe o asemenea poteca de ciobani. Nu uitati sa luati legatura inainte sa plecati la drum cu reprezentati ai PNR, cu cei avizati si sa cereti ajutor. Nu e o rusine, ci o informare. E rusinos, pe de alta parte, sa va rataciti din prea multa incredere prosteasca in sine. Sau, mai grav, sa nu patiti ceva! Mai bine informati-va bine inainte si fiti siguri ca ati inteles exact.

Am descris deja accesul la poteca nemarcata, care urca spre Platforma Borascu, din valea Lapusnicul Mic si voi continua sa prezint si alte cai de acces nemarcate, pe masura ce voi ajunge pe acolo. Dar, pe langa astfel de informatii trebuie sa contactati PNR pentru o indrumare profesionista.

Acestea sunt doar niste sugestii si avertizari. Zona Retezat-Godeanu-Tarcu este complexa si necesita un bun studiu in cadrul planificarii unor iesiri pe traseele nemarcate. Sugerez vizitarea traseelor marcate si abia dupa o acumulare de experienta sa se viziteze si zonele mai putin umblate, cu o atitudine corecta si o pregatire adecvata.

Studiu – Repertoriu arheologic Hunedoara

Un studiu interesant in care se fac anumite referinte si la muntii din judetul Hunedoara, printre care si Retezatul.

STUDIUL POATE FI CITIT AICI

Despre Retezat gasim si o scurta descriere, astfel:

Muntii Retezat se afla in intregime pe teritoriul judetului, si sunt delimitati de Vaile Raului Mare si Jiului, Muntii Sureanu si Depresiunea Hategului. Structural, acest masiv muntos este alcatuit din sisturi cristaline, granituri, granodiorite, gnaise si subordonat calcare. Acest masiv concentreaza in zona centrala, intre 2200 si 1400-1300 m, cele mai complexe forme glaciare (custuri, vai glaciare, praguri, lacuri, morene etc), din Carpatii Meridionali.